Republica Moldova, încotro?

Recenta demisie a fostului prim-ministru al Republicii Moldova şi, respectiv, demisia guvernului de la Chişinău din data de 16 iunie 2015 au generat, nu pentru prima oară în ultimii ani, o nouă criză politică guvernamentală în Republica Moldova.

Această criză intervine într-un moment oricum delicat pentru partidele aflate la guvernare, respectiv primul tur al alegerilor locale, cu rezultate importante obţinute de partidele politice pro-moscovite şi marcate de câştigarea municipiului Bălţi de unul dintre pionii activi ai Federaţiei Ruse în Republica Moldova, câştigarea municipiului Orhei de un milionar dubios, acuzat de devalizarea sistemului bancar de peste Prut şi, în sfârşit, cu un anunţat tur II pe muchie de cuţit privind capitala Chişinău, cu şanse pentru candidatul socialiştilor moldoveni, afiliaţi Moscovei.

Ce ar fi de făcut în această situaţie, în care se prefigurează o administraţie locală cu destule influenţe directe ruseşti, cu perspectiva unui referendum local la Bălţi pentru autonomie, la destule alte posibile provocări, nu doar în Transnistria? O Transnistrie în care, de altfel, activitatea politică şi militară de inspiraţie rusă s-a accelerat în ultimele luni, cu inventarea multor pretexte fabricate artificial privind aşa-zise intenţii războinice ale Ucrainei şi României, o regiune în care „consulatul” rus, care funcţionează, uimitor, fără oprelişti din partea Chişinăului, a accelerat procesul de acordare, pe bandă rulantă, a cetăţeniei şi paşapoartelor ruseşti cetăţenilor moldoveni, pentru a motiva „datoria constituţională” a Federaţiei Ruse de a-şi manifesta „interesul” faţă de soarta „în pericol” a propriilor cetăţeni şi, eventual, de a interveni, într-un fel sau altul.

Ce este, deci, de făcut? Trebuie să recunoaştem că este un moment de răscruce pentru prezentul şi mai ales viitorul Republicii Moldova şi al cetăţenilor săi.

Mulţi dintre ei, este adevărat, dezamăgiţi de prestaţia, adesea modestă, a forţelor pro-europene din această ţară şi a multora dintre liderii lor politici, care nu au justificat încrederea pusă anterior de alegători în materializarea clară a opţiunii europene şi pentru o viaţă mai bună, într-un stat de drept şi pe deplin democratic.

Trebuie, însă, spus clar, şi în aceste condiţii, că nu există alternativă la recoagularea forţelor politice pro-europene. Acest lucru impune în aceste zile din nou un efort de responsabilitate din partea liderilor politici de la Chişinău, care cred în proiectul european, pentru formarea unei coaliţii majoritare în Parlament şi a unui guvern care să ofere stabilitate, o mai bună şi mai curată guvernare şi, nu în ultimul rând, evitarea unor alegeri anticipate care ar conduce la o dramatică schimbare de direcţie a ţării. Aceasta înseamnă negocieri serioase, fără orgolii personale din partea unor lideri, orgolii care au dus la eşuarea încercărilor de a forma o coaliţie majoritară în Parlament imediat după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Ş mai înseamnă o schimbare esenţială a atitudinii politice, respectiv renunţarea la atitudini uneori duplicitare, prin asumarea clară şi ireversibilă a orientării politice a ţării către Vest.

            Mă aştept ca, în această perioadă, partenerii europeni ai Republicii Moldova, începând cu autorităţile române, să fie extrem de activi şi prezenţi în cadrul acestui proces politic.

Să nu uităm, în acest context, că doar peste câteva zile vom comemora 75 de ani de la cel de-al doilea ultimatum sovietic adresat României la 28 iunie 1940, pagină dureroasă în istoria românilor. Ultimatum care decurgea direct din articolul 3 al Protocolului adiţional secret la ruşinosul Pact Ribbentrop-Molotov şi care a determinat cedarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord.

România şi românii nu au uitat şi nu au dreptul să uite acea pagină neagră a istoriei naţionale şi, în consecinţă, au o deplină justificare morală şi istorică să vegheze la destinul Republicii Moldova şi al fraţilor de peste Prut, un destin pe care îl dorim european şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, românesc.

 

Titus Corlăţean,

                                                                                                                                              Senator PSD

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>