Diplomatul

La numai 32 de ani, Titus Corlăţean avea deja experienţa a şapte ani în diplomaţie, dintre care patru în postura de adjunct al ambasadorului român la Strasbourg pe lângă Consiliul Europei.

Interesul pentru politica externă l-a făcut pe Titus Corlăţean ca imediat după absolvirea Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, să urmeze în 1995, la Institutul Naţional de Administraţie Publică din Paris, un curs de perfecţionare în domeniul diplomaţiei şi relaţiilor internaţionale.

Între august 1997 şi august 2001, a fost co-agent al Guvernului României în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Interesat de domeniul drepturilor omului, Titus Corlăţean i-a dedicat o bună parte din timpul petrecut ca tânăr diplomat la Strasbourg, lucru care s-a concretizat în numeroase studii publicate în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate. Finalitatea studierii domeniului avea însă să se producă în 2011, odată cu publicarea volumului „Executarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului”, apărută în Colecția Monografii, la editura Universul Juridic din Bucureşti.

O experienţă deosebită în cariera sa a constituit-o, pentru tânărul diplomat Titus Corlăţean, perioada în care a făcut parte din echipa de negociatori ai României din cadrul Comisiei Dunării. A fost o perioadă în care a învăţat ce înseamnă cu adevărat negocierile diplomatice şi cât de dure pot fi, uneori, asemenea negocieri.

Titus Corlăţean a participat la procesul iniţiat după ce România a devenit membră a Consiliului Europei în 1993, şi care s-a finalizat în 1995, cu semnarea de către România a Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale a Consiliului Europei.

În 2001 a acceptat oferta primului ministru Adrian Năstase, de a deveni consilier personal pe probleme de politică externă. “Deveneam consilierul personal al premierului după patru ani dezastruoşi pentru politica externă a României, pe care i-am resimţit în mod direct din postura mea de diplomat la Strasbourg”, îşi aminteşte Titus Corlăţean despre perioada 1996-2000. A acceptat oferta când şi-a dat seama că noua guvernare de stânga are o proiecţie clară asupra intereselor statului român şi a politicii externe pe care România vroia să o promoveze. “Din această postură am fost direct implicat în discuţiile privind eliminarea vizelor pentru românii care călătoresc în Uniunea Europeană, în negocierile politico-diplomatice pentru aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană”, spune Titus Corlăţean.

Doi ani mai târziu, în 2003, Titus Corlăţean devine secretar de stat pentru românii de pretutindeni, funcţie încheiată odată cu instalarea noului Guvern, în decembrie 2004. Contactul pe care l-a avut cu diaspora românească s-a materializat prin iniţierea, din postura de deputat PSD, a unei legi privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, adoptată de Parlament în noiembrie 2007.

Deşi nu este vorba despre activitate diplomatică în sensul strict al termenului, activitatea parlamentară desfăşurată încă din decembrie 2004, când a fost ales deputat, iar, din decembrie 2008, ca senator, i-a oferit multiple şi substanţiale oportunităţi pentru a susţine promovarea intereselor statului român şi a politicii sale externe, prin diplomaţia parlamentară. Interesele politicii externe a României le-a promovat şi în calitate de europarlamentar, în perioada decembrie 2007 – decembrie 2008, după ce a fost ales primul pe listele social-democraţilor pentru Parlamentul European.

În perioada decembrie 2008 – mai 2012 a fost Preşedinte al Comisiei de Politică Externă a Senatului României. Iar între lunile mai şi august 2012, a fost ministrul Justiţiei.

În luna august 2012, Titus Corlăţean a fost numit ministru al Afacerilor Externe, în Guvernul condus de premierul Victor Ponta.

În luna decembrie 2014, Titus Corlăţean a fost ales Președintele Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru aderarea României la spaţiul Schengen.

Din ianuarie 2015, Titus Corlăţean este și consilier onorific al primului-ministru, ocupându-se de relațiile cu Republica Moldova.

 

Comentariile nu sunt permise.